mansuēfăciens


aggettivo participio presente II classe

Vedi la traduzione di questo lemma



MASCHILE
SINGOLARE
Nom.
mansuēfăciens
Gen.
mansuēfăcientis
Dat.
mansuēfăcienti
Acc.
mansuēfăcientem
Abl.
mansuēfăciens
Voc.
mansuēfăcienti
PLURALE
Nom.
mansuēfăcientes
Gen.
mansuēfăcientium
Dat.
mansuēfăcientibus
Acc.
mansuēfăcientes
Abl.
mansuēfăcientes
Voc.
mansuēfăcientibus
FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
mansuēfăciens
Gen.
mansuēfăcientis
Dat.
mansuēfăcienti
Acc.
mansuēfăcientem
Abl.
mansuēfăciens
Voc.
mansuēfăcienti
PLURALE
Nom.
mansuēfăcientes
Gen.
mansuēfăcientium
Dat.
mansuēfăcientibus
Acc.
mansuēfăcientes
Abl.
mansuēfăcientes
Voc.
mansuēfăcientibus
NEUTRO
SINGOLARE
Nom.
mansuēfăciens
Gen.
mansuēfăcientis
Dat.
mansuēfăcienti
Acc.
mansuēfăciens
Abl.
mansuēfăciens
Voc.
mansuēfăcienti
PLURALE
Nom.
mansuēfăcientia
Gen.
mansuēfăcientium
Dat.
mansuēfăcientibus
Acc.
mansuēfăcientia
Abl.
mansuēfăcientia
Voc.
mansuēfăcientibus




Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z



{{ID:MANSUEFACIENS100}}