inrĭtus

(inritus, inrită, inritum)

aggettivo I classe

Vedi la traduzione di questo lemma



MASCHILE
SINGOLARE
Nom.
inritus
Gen.
inriti
Dat.
inrito
Acc.
inritum
Abl.
inrito
Voc.
inrite
PLURALE
Nom.
inriti
Gen.
inritōrum
Dat.
inritis
Acc.
inritos
Abl.
inritis
Voc.
inriti
FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
inrită
Gen.
inritae
Dat.
inritae
Acc.
inritam
Abl.
inritā
Voc.
inrită
PLURALE
Nom.
inritae
Gen.
inritārum
Dat.
inritis
Acc.
inritas
Abl.
inritis
Voc.
inritae
NEUTRO
SINGOLARE
Nom.
inritum
Gen.
inriti
Dat.
inrito
Acc.
inritum
Abl.
inrito
Voc.
inritum
PLURALE
Nom.
inrita
Gen.
inritōrum
Dat.
inritis
Acc.
inrita
Abl.
inritis
Voc.
inrita




Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z



{{ID:INRITUS100}}
---CACHE---