Donazione

suppeditatus


aggettivo e infinito perfetto

Vedi la traduzione di questo lemma



MASCHILE
SINGOLARE
Nom.
suppeditatus
Gen.
suppeditati
Dat.
suppeditato
Acc.
suppeditatum
Abl.
suppeditato
Voc.
suppeditate
PLURALE
Nom.
suppeditati
Gen.
suppeditatōrum
Dat.
suppeditatis
Acc.
suppeditatos
Abl.
suppeditatis
Voc.
suppeditati
FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
suppeditată
Gen.
suppeditatae
Dat.
suppeditatae
Acc.
suppeditatam
Abl.
suppeditatā
Voc.
suppeditată
PLURALE
Nom.
suppeditatae
Gen.
suppeditatārum
Dat.
suppeditatis
Acc.
suppeditatas
Abl.
suppeditatis
Voc.
suppeditatae
NEUTRO
SINGOLARE
Nom.
suppeditatum
Gen.
suppeditati
Dat.
suppeditato
Acc.
suppeditatum
Abl.
suppeditato
Voc.
suppeditatum
PLURALE
Nom.
suppeditata
Gen.
suppeditatōrum
Dat.
suppeditatis
Acc.
suppeditata
Abl.
suppeditatis
Voc.
suppeditata

‹ suppeditatus
suppĕdĭto ›

Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
suppēdens agg. part. pres. II cl.
suppĕdĭtans agg. part. pres. II cl.
suppĕdĭtātĭo sost. femm. III decl.
suppeditatūrūs agg. part. fut.
suppeditatus agg. part. perf. I cl.
suppeditatus agg. inf. perf.
suppĕdĭto v. tr. e intr. I coniug.
suppĕdĭtor v. tr. e intr. I coniug.
suppēdo v. intr. III coniug.
sŭppellex sost. femm. III decl.
suppernātus agg. I cl.
supperturbans agg. part. pres. II cl.
supperturbo v. tr. I coniug.
supperturbor v. tr. I coniug.
suppēs agg. II cl.
suppĕtens agg. part. pres. II cl.
suppĕtĭae sost. femm. pl. I decl.
suppĕtĭans agg. part. pres. II cl.
suppetiatūrūs agg. part. fut.
suppetiatus agg. part. perf. I cl.
{{ID:SUPPEDITATUS200}}
Olivetti Media Communication
I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Le nostre applicazioni mobili
Android