Donazione

concălĕfăciens


aggettivo participio presente II classe

Vedi la traduzione di questo lemma



MASCHILE
SINGOLARE
Nom.
concălĕfăciens
Gen.
concălĕfăcientis
Dat.
concălĕfăcienti
Acc.
concălĕfăcientem
Abl.
concălĕfăciens
Voc.
concălĕfăcienti
PLURALE
Nom.
concălĕfăcientes
Gen.
concălĕfăcientium
Dat.
concălĕfăcientibus
Acc.
concălĕfăcientes
Abl.
concălĕfăcientes
Voc.
concălĕfăcientibus
FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
concălĕfăciens
Gen.
concălĕfăcientis
Dat.
concălĕfăcienti
Acc.
concălĕfăcientem
Abl.
concălĕfăciens
Voc.
concălĕfăcienti
PLURALE
Nom.
concălĕfăcientes
Gen.
concălĕfăcientium
Dat.
concălĕfăcientibus
Acc.
concălĕfăcientes
Abl.
concălĕfăcientes
Voc.
concălĕfăcientibus
NEUTRO
SINGOLARE
Nom.
concălĕfăciens
Gen.
concălĕfăcientis
Dat.
concălĕfăcienti
Acc.
concălĕfăciens
Abl.
concălĕfăciens
Voc.
concălĕfăcienti
PLURALE
Nom.
concălĕfăcientia
Gen.
concălĕfăcientium
Dat.
concălĕfăcientibus
Acc.
concălĕfăcientia
Abl.
concălĕfăcientia
Voc.
concălĕfăcientibus

‹ concaedēs
concălĕfăcĭo ›

Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
concăco v. tr. I coniug.
concăcor v. tr. I coniug.
concădens agg. part. pres. II cl.
concădo v. intr. III coniug.
concaedēs sost. femm. III decl.
concălĕfăciens agg. part. pres. II cl.
concălĕfăcĭo v. tr. III coniug. in -io
concălĕfactĭo sost. femm. III decl.
concalefactūrūs agg. part. fut.
concălĕfīo v. intr. an.
concălĕfutūrūs agg. part. fut.
concălens agg. part. pres. II cl.
concălĕo v. intr. II coniug.
concălescens agg. part. pres. II cl.
concălesco v. intr. III coniug.
concalfăciens agg. part. pres. II cl.
concalfăcĭo v. tr. III coniug. in -io
concalfactōrĭus agg. I cl.
concallescens agg. part. pres. II cl.
concallesco v. intr. III coniug.
{{ID:CONCALEFACIENS100}}
Olivetti Media Communication
I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Le nostre applicazioni mobili
Android