rătĭōcĭnor - Diatesi attiva

(rătĭōcĭnor, rătĭōcĭnāris, ratiocinatus sum, rătĭōcĭnāri)

verbo transitivo e intransitivo deponente I coniugazione

Vedi la traduzione di questo lemma



FORMA DEPONENTE:
INDICATIVO
PRESENTE
I sing.
rătĭōcĭnor
II sing.
rătĭōcĭnāris, rătĭōcĭnāre
III sing.
rătĭōcĭnātur
I plur.
rătĭōcĭnāmur
II plur.
rătĭōcĭnamĭni
III plur.
rătĭōcĭnantur
IMPERFETTO
I sing.
rătĭōcĭnābar
II sing.
rătĭōcĭnabāris, rătĭōcĭnabāre
III sing.
rătĭōcĭnabātur
I plur.
rătĭōcĭnabāmur
II plur.
rătĭōcĭnabamĭni
III plur.
rătĭōcĭnabantur
FUTURO SEMPLICE
I sing.
rătĭōcĭnābor
II sing.
rătĭōcĭnabĕris, rătĭōcĭnabĕre
III sing.
rătĭōcĭnabĭtur
I plur.
rătĭōcĭnabĭmur
II plur.
rătĭōcĭnabimĭni
III plur.
rătĭōcĭnabuntur
PERFETTO
I sing.
ratiocinatus, –a, –um sum
II sing.
ratiocinatus, –a, –um es
III sing.
ratiocinatus, –a, –um est
I plur.
ratiocinati, –ae, –a sumus
II plur.
ratiocinati, –ae, –a estis
III plur.
ratiocinati, –ae, –a sunt
PIUCHEPERFETTO
I sing.
ratiocinatus, –a, –um eram
II sing.
ratiocinatus, –a, –um eras
III sing.
ratiocinatus, –a, –um erat
I plur.
ratiocinati, –ae, –a eramus
II plur.
ratiocinati, –ae, –a eratis
III plur.
ratiocinati, –ae, –a erant
FUTURO ANTERIORE
I sing.
ratiocinatus, –a, –um ero
II sing.
ratiocinatus, –a, –um eris
III sing.
ratiocinatus, –a, –um erit
I plur.
ratiocinati, –ae, –a erimus
II plur.
ratiocinati, –ae, –a eritis
III plur.
ratiocinati, –ae, –a erunt
CONGIUNTIVO
PRESENTE
I sing.
rătĭōcĭner
II sing.
rătĭōcĭnēris, rătĭōcĭnēre
III sing.
rătĭōcĭnētur
I plur.
rătĭōcĭnēmur
II plur.
rătĭōcĭnemĭni
III plur.
rătĭōcĭnentur
IMPERFETTO
I sing.
rătĭōcĭnārer
II sing.
rătĭōcĭnarēris, rătĭōcĭnarēre
III sing.
rătĭōcĭnarētur
I plur.
rătĭōcĭnarēmur
II plur.
rătĭōcĭnaremĭni
III plur.
rătĭōcĭnarentur
PERFETTO
I sing.
ratiocinatus, –a, –um sim
II sing.
ratiocinatus, –a, –um sis
III sing.
ratiocinatus, –a, –um sit
I plur.
ratiocinati, –ae, –a simus
II plur.
ratiocinati, –ae, –a sitis
III plur.
ratiocinati, –ae, –a sint
PIUCHEPERFETTO
I sing.
ratiocinatus, –a, –um essem
II sing.
ratiocinatus, –a, –um esses
III sing.
ratiocinatus, –a, –um esset
I plur.
ratiocinati, –ae, –a essemus
II plur.
ratiocinati, –ae, –a essetis
III plur.
ratiocinati, –ae, –a essent
IMPERATIVO
PRESENTE
II sing.
rătĭōcĭnāre
II plur.
rătĭōcĭnamĭni
FUTURO
II sing.
rătĭōcĭnātor
III sing.
rătĭōcĭnātor
II plur.
III plur.
rătĭōcĭnantor
INFINITO
PRESENTE
rătĭōcĭnāri
PERFETTO
Singolare:
ratiocinatus, –a, –um esse
Plurale:
ratiocinati, –ae, –a esse
FUTURO
Singolare:
ratiocinatūrūm, –am, –ūm esse
Plurale:
ratiocinatūros, –as, –a esse
PARTICIPIO
PRESENTE
rătĭōcĭnans, –antis
FUTURO
ratiocinatūrūs, –a, –ūm
SUPINO
Attivo:
ratiocinatum
Passivo:
ratiocinatu
GERUNDIO
Genitivo:
rătĭōcĭnandi
Dativo:
rătĭōcĭnando
Accusativo:
rătĭōcĭnandum
Ablativo:
rătĭōcĭnando
GERUNDIVO
rătĭōcĭnandus, –a, –um






Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z



{{ID:RATIOCINOR100}}
---CACHE---