Donazione

distrăhens


aggettivo participio presente II classe

Vedi la traduzione di questo lemma



MASCHILE
SINGOLARE
Nom.
distrăhens
Gen.
distrăhentis
Dat.
distrăhenti
Acc.
distrăhentem
Abl.
distrăhens
Voc.
distrăhenti
PLURALE
Nom.
distrăhentes
Gen.
distrăhentium
Dat.
distrăhentibus
Acc.
distrăhentes
Abl.
distrăhentes
Voc.
distrăhentibus
FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
distrăhens
Gen.
distrăhentis
Dat.
distrăhenti
Acc.
distrăhentem
Abl.
distrăhens
Voc.
distrăhenti
PLURALE
Nom.
distrăhentes
Gen.
distrăhentium
Dat.
distrăhentibus
Acc.
distrăhentes
Abl.
distrăhentes
Voc.
distrăhentibus
NEUTRO
SINGOLARE
Nom.
distrăhens
Gen.
distrăhentis
Dat.
distrăhenti
Acc.
distrăhens
Abl.
distrăhens
Voc.
distrăhenti
PLURALE
Nom.
distrăhentia
Gen.
distrăhentium
Dat.
distrăhentibus
Acc.
distrăhentia
Abl.
distrăhentia
Voc.
distrăhentibus

‹ distractus
distrăho ›

Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
distractŏr sost. masch. III decl.
distractūrūs agg. part. fut.
distractŭs sost. masch. IV decl.
distractus agg. part. perf. I cl.
distractus agg. inf. perf.
distrăhens agg. part. pres. II cl.
distrăho v. tr. III coniug.
distrăhor v. tr. III coniug.
distratūrūs agg. part. fut.
distratus agg. part. perf. I cl.
distratus agg. inf. perf.
distrĭbŭens agg. part. pres. II cl.
distrĭbŭo v. tr. III coniug.
distrĭbŭor v. tr. III coniug.
distrĭbūtē avv.
distrĭbūtĭo sost. femm. III decl.
distrĭbūtīvus agg. I cl.
distrĭbūtŏr sost. masch. III decl.
distrĭbūtrix sost. femm. III decl.
distributūrūs agg. part. fut.
{{ID:DISTRAHENS100}}
Olivetti Media Communication
I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Le nostre applicazioni mobili
Android