Donazione

constupratus


aggettivo participio perfetto I classe

Vedi la traduzione di questo lemma



MASCHILE
SINGOLARE
Nom.
constupratus
Gen.
constuprati
Dat.
constuprato
Acc.
constupratum
Abl.
constuprate
Voc.
constuprato
PLURALE
Nom.
constuprati
Gen.
constupratōrum
Dat.
constupratis
Acc.
constupratos
Abl.
constuprati
Voc.
constupratis
FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
constuprată
Gen.
constupratae
Dat.
constupratae
Acc.
constupratam
Abl.
constuprată
Voc.
constupratā
PLURALE
Nom.
constupratae
Gen.
constupratārum
Dat.
constupratis
Acc.
constupratas
Abl.
constupratae
Voc.
constupratis
NEUTRO
SINGOLARE
Nom.
constupratum
Gen.
constuprati
Dat.
constuprato
Acc.
constupratum
Abl.
constupratum
Voc.
constuprato
PLURALE
Nom.
constuprata
Gen.
constupratōrum
Dat.
constupratis
Acc.
constuprata
Abl.
constuprata
Voc.
constupratis

‹ constupratūrūs
constupratus ›

Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
constrŭor v. tr. III coniug.
constŭprans agg. part. pres. II cl.
constŭprātĭo sost. femm. III decl.
constŭprātŏr sost. masch. III decl.
constupratūrūs agg. part. fut.
constupratus agg. part. perf. I cl.
constupratus agg. inf. perf.
constŭpro v. tr. I coniug.
constŭpror v. tr. I coniug.
consuādens agg. part. pres. II cl.
consuādĕo v. tr. e intr. II coniug.
consuādĕor v. tr. e intr. II coniug.
Consŭālĭa Sost. nt. pl. III decl.
consuāsŏr sost. masch. III decl.
consuavatūrūs agg. part. fut.
consuavatus agg. part. perf. I cl.
consuāvĭans agg. part. pres. II cl.
consuāvĭo v. tr. I coniug.
consuāvĭor v. tr. I coniug.
consuavior v. tr. dep. I coniug.
{{ID:CONSTUPRATUS100}}
Olivetti Media Communication
I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Le nostre applicazioni mobili
Android