Donazione

constăbĭliens


aggettivo participio presente II classe

Vedi la traduzione di questo lemma



MASCHILE
SINGOLARE
Nom.
constăbĭliens
Gen.
constăbĭlientis
Dat.
constăbĭlienti
Acc.
constăbĭlientem
Abl.
constăbĭliens
Voc.
constăbĭlienti
PLURALE
Nom.
constăbĭlientes
Gen.
constăbĭlientium
Dat.
constăbĭlientibus
Acc.
constăbĭlientes
Abl.
constăbĭlientes
Voc.
constăbĭlientibus
FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
constăbĭliens
Gen.
constăbĭlientis
Dat.
constăbĭlienti
Acc.
constăbĭlientem
Abl.
constăbĭliens
Voc.
constăbĭlienti
PLURALE
Nom.
constăbĭlientes
Gen.
constăbĭlientium
Dat.
constăbĭlientibus
Acc.
constăbĭlientes
Abl.
constăbĭlientes
Voc.
constăbĭlientibus
NEUTRO
SINGOLARE
Nom.
constăbĭliens
Gen.
constăbĭlientis
Dat.
constăbĭlienti
Acc.
constăbĭliens
Abl.
constăbĭliens
Voc.
constăbĭlienti
PLURALE
Nom.
constăbĭlientia
Gen.
constăbĭlientium
Dat.
constăbĭlientibus
Acc.
constăbĭlientia
Abl.
constăbĭlientia
Voc.
constăbĭlientibus

‹ consputus
constăbĭlĭo ›

Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
conspūto v. tr. I coniug.
conspūtor v. tr. I coniug.
consputūrūs agg. part. fut.
consputus agg. part. perf. I cl.
consputus agg. inf. perf.
constăbĭliens agg. part. pres. II cl.
constăbĭlĭo v. tr. IV coniug.
constăbĭlĭor v. tr. IV coniug.
constabilitūrūs agg. part. fut.
constabilitus agg. part. perf. I cl.
constabilitus agg. inf. perf.
constans agg. part. pres. II cl.
constantĕr avv.
constantĭa sost. femm. I decl.
Constantīna sost. femm. I decl.
Constantīnŏpŏlis sost. femm. III decl.
Constantīnus sost. masch. II decl.
Constantĭus sost. masch. II decl.
constatūrūs agg. part. fut.
constellātĭo sost. femm. III decl.
{{ID:CONSTABILIENS100}}
Olivetti Media Communication
I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Le nostre applicazioni mobili
Android